In cautarea unui timp pierdut in prea putine polemici cordiale.

Una din scrierile mele preferate pentru ideile cuprinse intre ganduri.

Un mare ,,if''  care ajunge pana la punctul de cotitura si domina perceptele ce imi poarta pasii printre frunze.
In lumea ce imi construieste peretii,  mereu e o lipsa de mortar. Dormi pana ma transform in caramida.
 

Evo, mai ai o primavara la activ!

 

Eu, Adam de ziua Evei recunosc:

Acolo unde este Ea e Raiul !

Am vrut sa strag cat mai mult sentiment in cat mai putine cuvinte, rezultatul il supun criticii.

Pagină fără de cuvinte

 In sectiunea Un volum de poezie, un minut de cultura a fost adaugata a noua poezie. Pagina fara de cuvinte poate fi acum recitita daca se acceseaza eticheta un volum de poezie.

Lectura placuta!

 

Pagină fără de cuvinte

Ciprian.Nedelcu

Credeam că mor când ai plecat.

Vedeam tot universul dărâmat,

Eram un prunc în ziua cea dintâi,

Şi nu ştiam să-ţi cer să mai rămâi.

N-aveam cuvinte să-ţi vorbesc,

Simţeam că-ngheţ, simţeam că mă topesc,

Simţeam că ard, deşi cuprins de frig,

Nu mai găseam cuvinte să te strig.

Muream prin mine şi-nviam,

Şi printre lacrimi dese-abia zăream

Lumi noi în ochii-ţi trişti şi goi...

Te-ndepărtai de mine şi de noi.

Te-ndepărtai, paşii ţi-erau greoi,

Şi te-aş fi-ntors prin semne înapoi...

Nu mă vedeai. Intrasem în pământ

Şi te rugam să stai prin... necuvânt.

Parfum de copilarie

 Locuiesc la sat, vecin cu vesnicia care momentat sufera de astenia specifica anotimpului.Am fugit de capitala pentru a descoperi placerea de a-ti auzii pasii atunci cand mergi.
Azi in aer am simtit gust de primavara. E prima oara cand traiesc constient primavara si altfel decat in trafic, fara sunete de sirena la 2 noaptea fara caini comunitari si multinationale care te transforma in robot.
Pana la urma nu a fost o zi iesita din comun, doar eu am fost diferit, am redescoperit un parfum uitat, o poza in acelesi sertar in care Minulescu aruncase fotografia necunoscutei care se vindea.
Poate ca e adevarat ce spunea un clasic: Murim atunci cand uitam sa mai fim copii !

Trezirea intr-un vis.

Prea mult traiesc din amintiri…
E ceva in acel trecut care ma transforma intr-un melancolic…poate nu ma cunosteam atat de bine, poate mai credeam inca, prea multi de poate.
Cat de repede imi vand sau pierd iluzile! Pute de prostie lumea si ma ucide mental mirosul ei...capat incet si eu iz. Pana la un punct e normal banalul ucide neuronul ce vrea detasare.
De ce nu caut o cochilie ca sa imi pot muta zdrentele pe un varf de munte?
Resimt prea des apasarea de ciment a imaginarului caci toti imi pipaie pulsul numai eu nu imi gasesc venele.
Ma venerez pe mine trecatorul ca nu doreste decat sa isi gaseasca drumul spre cetatea in care Sfinxul mai e viu.
Recunosc ... imi e atat de dor de satiri.

My Generation

You say Lady Gaga, I say The Who
You say Hannah Montana, I say The Rolling Stones
You say Owl City, I say Led Zeppelin
You say Jonas Brothers, I say The Beatles
You say Justin Bieber, I say Queen
You say Taylor Swift, I say The Doors
95% of teens these days listen to the same crappy pop over and over again..
Don't let the spirit of rock die

Critica ratiunii pure in varianta beta

Omul este un  vanator de iluzii ieftine dupa care alearga pana la marginea spatiului definit de alteritate in speranta ca poate  la capat de mitologie sa regaseasca speranta unei  existente in care meschinul din el lipseste.

Poata ca locuim cu totii in padurea puznicului fugind de Zarathustra, de teama unui adevar inconfortabil. Pana la urma ne-am dedicat existentele unei treceri  spre ceea ce dorim a fi perfectiunea de la capat de drum. Lipsa de certitudini nu ucide constant increderea in noi. 

Goi in oglinda nu putem decat conchide ca am esuat ca civilizatie in dorinta noastra de a atinge cerul. Cucerind Olimpul l-am gasit parasit de zei. Dezamagirea a fost crunda nu am putut pasii alaturi de nemuritori ca sa putem ridica fatarnicia noastra la statului de absolut. Asa ca am mutat mai sus stacheta. Si am reusit sa depasim orice bariera autoimpusa. Cand linia  a fost trasa si toate miturile spulberate de certitudini am ramas singuri intr-o lume fada, fara de mituri caci acestea au fost zdrobite de senilele ratiunii. Noi am ucis-o pe Tinker Bell fara sa avem regrete. 

Acum ne plangem ca ne-au disparut samanii. Progresul nu poate fi oprit. Suntem deja in modul beta, avansam si ucidem in continuare tot ce tine de mister.

Un sfat prietenesc Doamne: fereste-te in curand venim sa foram in Rai!