NOI VREM PAMANT

Sa nu dea Dumnezeu cel sfant
Sa vrem noi sange, nu pamant!
Cand nu vom mai putea rabda,
Cand foamea ne va rascula,
Hristosi sa fiti, nu veti scapa
     Nici in mormant!
George Cosbuc - 1894 Fire de tort

Poate ca ne-am saturat dar ne lipsesc mintile care sa puna pe portativul timpului emotile noastre. Asa ca revenim la clasici poate pentu ca in sutele de ani de existenta acest popor in esenta lui nu s-a schimbat. Tot mioritici am ramas tot o primavara asteptam de atata timp o primavara ingropata sub prea multa nea.                                                       

BOC catre Divinate : Ave Base, morituri te salutant!

Sursa imagine  http://www.mediashow.ro/336079

Se pare ca inaltimea ca si marimea nu mai conteaza. In ce luma cruda traim.
A murit Boc, traiasca nu Boc ci Basescu. Sa fie oare nu mai mult decat o punera in scena a unei replici celebre in care gloate disperata zbiara: Capul lui ,, BOC'' vrem si stapanirea scarbita de zgomotul taranimii se complace pentru ca sincer nu ii pasa. Oricum de pitici numai de bine, parca asa era zicala, cu toate ca se poate ca memoria sa imi joace feste.
Am tot ascultat din plictiseala cretinismele canalelor media. Strada, PIATA UNIVERSITATII e cea care a reusit aceasta victorie. ,,Merde'' cu ce vreti voi.
Boc a cazut pentru ca era un act obligatoriu intr-o tragedie numita generic istoria poporului mioritic.
A lasat ceva Boc in urma? Ca si cei pe care i-a precedat ca si cei care il vor urma Boc nu este decat o expresie  a unei clase politice maneliste care canta acelasi refren obosit poporului: Sa moara dusmanii mei sa am bani mai multi ca ei.
Singura  alinare este ca noi ne alegem din cand in cand hotii.

Muzica de baut mintile fara motiv ca nu mai ai pe cine fute.

Cum se asculta melodia de mai sus

1. Afli de formatie, sau melodie;

2. Intri pe youtube si asculti  melodia;

3. Te imbraci si pleci in oras;

4. Cumperi cele mai misto boxe pe care le gasesti;

5. Te intorci acasa, instalezi boxele si dai la maxim.

DUPA CE AI URMARIT PASII DE MAI SUS CEL MAI IMPORTANT INCEPI SA BEI. Poate daca ai cu ce iesi si putina filosofie. 

E tara foarte mica cu oameni foarte mari

Asa mi-am adus aminte de ce am inceput sa scriu pe blog.

Anonymous - libertate dar nu si pentru catei.

Printr-un prieten am ajuns sa urmaresc actiunile unor extrem de intelegenti oameni. Cu ce se ocupa ei? Pasionati de teoria conspiratiei ataca la nivel informational pe oricine considera ei corupe libertatea  ONU , BURSA din NY , FBI sunt doar cateva din tintele atacate cu succes de acestia. Oricum mesajul lor pe care l-am postat si eu pe blog este extrem de interesant. Nu trebuie niciodata sa renuntam la dreptul de a fi liberi in exprimare pana la urma e singura farama de umanitate care chiar conteaza.

Drumul lui Icar spre Soare

Se naste un timp cand tot ce zboara spre cer e macinat de gravitatie. Artistul din om simte nevoia unei urechi infipte in asfalt pentru ca fara mirosul de beton incins parca viata nu mai are rost.
Drama umanitatii nu consta decat in saracia eu spirituala. Timpul si cunosterea nu pot inlocui atractia finala. Pana la urma doar ochiul ramane singurul liber sa delireze constant culori.

Antiprimavara

Vine un timp caci de timp nu putem alerga, cand suntem obligati sa privim spre trecut cu nostalgie.
20 Iulie 1943 se nastea poetul Adrian Paunescu.
Poate ca in timp vom invata ca omul si opera trebuie apreciate separat.
Din pacate noi invatam foarte greu.

Când până şi Thanathos doarme

Care este aluzia unei clipe ce erupe nimic altceva decât tăcere. Când tot ce doarme speră şi nimic din ce nu speră crede unde sunt eu pierdut la marginea unui deziluzii....

Vreau să cred că nu exista decât certitudini.

Îmi place să mă înşel atât de mult pe mine farsorul din oglindă.

Cred că eu nu sunt decât fum, dar ce miros profund eman !

Ziua D

Învâţ foarte greu, ca nu există decât o doză minimă de bucurie. Restul zâmbetelor se fabrică. Urma de pas în care multe amintiri se învârt.
Nu e oare mai bine sa stau în lenea si mizantropia mea, departe, încercând sa devin agorafob.

Nu ! Om al cavernelor în căutare de rinoceri lânoşi .

Cum să fiu altceva decât un devorator de amintiri când ele dau atât de multă consistenţă existentei mele şi aşa efemere. Mă definesc din păcate prea mult prin iubirile trecutului decât prin senzaţile prezentului. Sunt ca un primitiv urmărit de blestemele divinităţii, sau cel puţin asa mă alint . Câte regrete legate de amintirea EI. Aş spune că eu exist pentru că la un moment am cunoscut-o, căci fără ea, EU singur nu m-aş putea definii. Şi tot ce vine după pierderea ei nu e decât o clipa ce se prelungeşte şi din care nu pot ieşi. Trăiesc captiv al unor sentimente pe care eu le-am generat, pentru care am luptat, în care am crezut sincer. Sunt deja prins în roata lor, atras spre centrul din care ele provin şi nu pot scapa. Fug spre sticla, fum, depărtari şi totul e zadarnic.  Amintirea e cu mine în toate acele momente. Zâmbesc pentru ca nu pot fi înţeles, nici nu vreau, ca să fiu sincer cu mine. Lumea mea e prinsă într-un trecut ce nu vrea să se repete.

Am vorbit despre idolii mei şi ai tăi, fără cuvinte pompoase, fără măşti, acelaşi bătrân inconsecvent.

Specia nou descoperita: Doctor hologus neuronus in cauza

De la Adam incoace ne cam straduim sa devenim academicieni. Cu trecerea timpului am inventat roata dupa care am facut o lunga pauza. Neuronul fortat de incordarea acelei idei era pe punctul de a plesni. Acum ne multumim cu aparente. E mai simplu asa decat orice constructie care necesita efort intelectual.

Mai nou a aparut pe scara evolutiei o noua specia derivata din manelarus erectus: doctor hologus neuronus in cauza. Acest specia se caractarizaza prin diploma obtinuta din principiu de la celebra universitate de renume mondial, cea mai renumita si de prestigiu.

Si suna atat de frumos cand ne recomanda: Doctor .......

Avem atatia doctori ca ma apuca boala numai cand ma gandesc.

Doctori in toale, in chiloti, doctori in muzica de duzina, doctori in economia pe minus, doctori in drept in gard, etc.

Ma manderesc mult cu poporul mioritc e si normal la cate capete luminitate ma inconjoara ma simt atat de iluminat de intelepciunea lor incat descopar mereu noi sensuri ale vietii.

Din pacate acesta specie doctor hologul neuronus are un deficient major: nu are coloana vertebrala, din nefericire intra la categoria nevertebrate, sau daca as fi rautacios cred ca as gasi loc si la fungii pentru incadrarea lor biologica.

In asteparea unui rasarit mai luminos salut totusi acesta noua derivata a prostie romanesti.

Parfum de copilarie

 Locuiesc la sat, vecin cu vesnicia care momentat sufera de astenia specifica anotimpului.Am fugit de capitala pentru a descoperi placerea de a-ti auzii pasii atunci cand mergi.
Azi in aer am simtit gust de primavara. E prima oara cand traiesc constient primavara si altfel decat in trafic, fara sunete de sirena la 2 noaptea fara caini comunitari si multinationale care te transforma in robot.
Pana la urma nu a fost o zi iesita din comun, doar eu am fost diferit, am redescoperit un parfum uitat, o poza in acelesi sertar in care Minulescu aruncase fotografia necunoscutei care se vindea.
Poate ca e adevarat ce spunea un clasic: Murim atunci cand uitam sa mai fim copii !

Marea ocean de amintiri in cripta din mine

Iubesc si urasc marea. Ador furtuna si valurile ce lovesc brutal tarmul golas. Singuratatea unui pescarus, adoratia in fata unui oglinzi in care imi reflect singuratatea si plaja pustie. Chip ravasit de Afrodita  in asteptare de ofrande. Urasc marea pentru ca exista, vesnica amintire a unei rapiri, caci stie sa curme prea brusc zborul lui Icar.

Dezvolt concepte in leasing

Caut in nori solutii pentru dezvolaterea de concepte si imi lipsesc concluzii pentru ca nu stiu sa comunic problemele cureste cu cerul ce nu mai vrea sa cada peste noi. Traiesc intre doage coleg de celula cu Diogene, si astept cucuta pentru ca am instigat la noi zei demosul. Daca as nega miscarea nu as crede ca maine pot sa vizez din nou la miscare. Definiv in gravura lui Goia e doar finalul din Nada. Astept cu nerabdare prima ploaie de primavara. Sper sa ma spele de pacate.

Analfabetul cu permis auto, pentru ca meritam

Noi in transhumnata spre Occident ocolim prin Orient, ca de, drumul drept nu e mereu o solutie optima. Daca incurajam culura de tip manelistic din greu, am zis sa dam o sansa de reusita in viata si analfabetilor. Politia Romana, plina de intelepciunea proverbiala a zis: sa dam carnete de conducere analfabetilor. Asa ca avem un sofer ,,profesionist'' care conduce un tir pe drumurile patriei si care nu intelege semnele de circulatie. Stirea e reala si din nou nu mai socheaza cu nimic. Recent a fost un mare scandal cu acordarea de carnete de sofer pe baza de spaga in judetul Arges. Evident ca memoria noastra ne-a determiant sa stergem episodul cu buretele. Intre timp am aflat ca din sutele(probabil cateva sute bune) de carnete dobandite pe ocolite decat unul a fost retras.

Asa ca avem sute de soferi posibili analfabeti care zburda pe ogoare.

Din nou nimic socant in tara in care suntem atat de obisnuiti sa vedem chilotii la tv incat nimic nu  mai produce indignare.

Un taran la Zidul Plangerii

Ma dor mentalitatile invechide si duale. Mai la toate ,,mintile luminate'' ce ma lovesc zi de zi aud repetandu-se eterna lupta: ba e alba ba e neagra. Din cate observ noi nu percepem culorile, de nuante nici nu mai vorbesc.

E convenabil si simplist pentru mentalitatea nostra de transhumanta. John caci de mult Ion nu mai suna bine, un taran ce vede lumea nu un haos, ci simplist si roz.

Poate ca e mai bine asa inconvecvent, tocmai datorita luxului de a vedea lumea in toate nuantele de curcubeu.

Daca discutam despre mentalitati recunosc e minunat la poporul din care facem parte faptul ca noi nu evoluam. Minunat pentru ca nu prea te complici cu analiza.

Ca sa rezum(vorbesc in genere despre majoritati deci exista si vor exista mereu exceptii de la regula ):

• suntem in cuget si simtire inca comunisti.
• nu ne sta in caracter sa intelegem libertatile altora.
• avem o memorie colectiva atat de scurta.
• suferim mereu de invidie (sa moara capra vecinului)
• ne plac barfele
• nu intelegem cultura si cu ce se mananca ea
• asteptam sa pice mereu ceva de sus
• suferim de lipsa de solidaritate
• speram prea mult si actionam prea putin

Intr-o fraza suntem ca nimeni altii, dar nimeni nu vrea sa fie ca noi.

Avem atatea parasute consemnate la sol si care vor sa intre in legalitate, dar noi NU! suntem mai cataloci decat Papa.

Moto:

Tot ce am scris despre femei sunt fleacuri. Daca as fi spus eu tot ce stiu despre femei... Lev Tolstoi

O stire de ieri mi-a atras atentia:

Comisia juridica a Senatului a zis un NIET unanim, proiectului ce prevedea legalizarea prostitutiei. Din scaunul caldut de presedinte al comisiei pesedistul Toni GREBLA a declarat ca noi mioriticii nu suntem pregatiti pentru o lege de acest tip din cauza radacinilor noastrea adanci si ortodoxe in acelasi timp.

Radacinile mele jur ca nu aveau nimic impotriva, dar nu asta e problema. Din cate stiam eu din DEX: PROSTITUTIE = ocupatie a femeii care intretine relatii sexuale contra unei plati sau a unor avantaje materiale.

Si acum ca am definit materialul de lucru sa trecem la analiza. Cati bani pierde statul din cauza ca nu se aplica o lege de acest tip. Raspuns: multi, foarte multi, pentru ca respectivul business nu e impozitat, ceea ce pentru o tara care se mocirleste in criza si se imprumuta pe la toate portile, nu stiu daca e intelept. Dar ce stiu eu!Traficanti de carne vie avem, slava domnului gramada, daca am legaliza poate ca am diminua si fenomenul in cauza. Importam oricum la greu material de laba pentru straini, de ce sa nu facem si noi un ban din asta? Taiam si impozitam si iar taiam din greu, din principiu tot de la muritori de foame (ortodoxi cu radacini cu tot) ca nu ii cunoastem pana la alegeri si nu comenteaza.

Daca ma uit mai atent la definitia din DEX observa ceva superb: Piti sau Diva de Dorabanti intra si ea ca unsa in categoria prostituata. Pai de ce nu am impozita gentile si gentutele de mii de coco, masinile primite cadou de la libidinosi, hainutele de fite si restul de acareturi ce intra in tabieturile sus numitelor. As rade ca in ziua de pe urma daca as vedea toate mirobolantele tarii la coada la Circa Financiara sa isi completeze declaratia de impozit.

Daca e sa ne gandim oricum prostitutia e legalizata in unele domenii caci avem traseim politic, preacurvie electorala si pardon de expresie muie la popor din gros.
Acum am zis, am zis!

Poveste lui Adam/Ion si a Evei/Maria

Locatia Sapanta, minunat loc cu verdeata unde nu exista nici intristare nici suspine.

Poza a fost preluata cu acordul distruibuitorului oficial care insa a dorit sa ramana anonim.

Ma uit si ma minunez. Exista speranta. Daca suntem capabili sa ne batem joc de sobrietatea mortii inseamna ca pana la urma am castigat o batalie extrem de importanta cu conceptele rigide si ideile preconcepute. Imi si imaginez personajele din poza, in lumea lor rurala, inchisi intr-o existenta ce poarta gandul spre timpuri imemoriale. Intelepciunea lui Moromete e un mit pe care noi cei de la oras il inghitim nemestecat. Si daca a fost, cu siguranta nu mai e! Am strabatut in lung si-n lat sate pitite pe harta si nu am descoperit un personaj de asemenea amploare din simplul motiv ca e doar un personaj fictiv.

Dar revin la povestea mea. Avem un cuplu, un Ion si Maria un Adam si o Eva, alungati de Dumnezeu din Rai. Si au decis ei sa se stabileasca mai aproape de cer. Au gresit evident alegand Romania. Daca e sa judecam dupa gropi noi suntem mereu cu un pas mai aproape de Iad.

Si au decis ei sa munceasca pamantul lasat din stramosi. A venit insa peste ei egalitatea impusa cu secera si ciocanul. Si a zis Egalitatea: va colectivizam!

Si au devenit egali, tovarasi in drepturi si simtiri. Au suportat egalitatea cu stoicims, e in natura lor sa aiba bocancul pe grumaz. Intre timp au aparut si plozii, cativa, de prasila sa nu se stinga neamul coborator din Rai. Munca grea l-a impins pe Adam/Ion spre sticla, prieten drag si de incredere. Si a trecut timpul peste ei. A venit chipurile democratia si a zis ca ea va da lapte si miere in locul otelului impus de la EST. Si au privit spre Vest si nu au fazut nimic. Au primit ce-i drept pamantul inapoi dar la ce bun ca nu mai aveau de mult cu ce sa-l munceasca, asa ca au vandut pe nimic sudoarea si sangele strabunilor.

Au crescut copii de bine de rau si au plecat la orase, ca de la tara ce sa faci.

Si au ramas din nou singuri Adam/Ion si a lui Eva/Maria.

Iar eroul nostru a continuat sa bea si sa bea doar doar o trece timpul mai repede.

Din pacate timpul a hotarat ca ei sa ramana asa mereu. Marturia existentei lor imortalizata intr-o poza pe o cruce. O poza care ii reflecata asa cum erau: o marturie cat se poate de sincera asupra existentei unui popor chinuit cand de EST cand de VEST si crucificat pe prostia lui milenara.

Gura de plai in care absurdul a devenit normalitate

Mediafax povesteste cum trei romanasi au achizitionat ultimul model Ferrari 458 Challenge, mai mult limita de automobile apartinand marcii respective si destinata pietii mioritice pentru 2011 a expirat. Stirea in sine nu socheaza nu nimic. Niste mancatori de shaorma doritori sa impresioneze balenele ce esueaza pe Dorabanti, in incercarea de a compensa o lipsa clara, in mai multe domenii, au zis sa ne luam bolid de bolid sa moara dusmanii.

Problema e ca tocmai nu e socant. Cum dracu intr-o tara in care nu avem drumuri se achizitioneaza masini care prin definitie necesita pista speciala? Ce impozite platesc respectivii in genere la stat? Ce avere declarata au? Cum de poti fi atat de idiot incat sa ai masina de colectie si sa o spelii cu galeata la Fantani la Unirii, sau sa ai masina de 200 000 Euro si sa stai in Ferentari.

E ANORMAL. E hidos si penibil, cauza fiind lipsa aplicarii legilor de catre institutile statului si lipsa de valori in care traim, pentru ca acestia sunt considerati etalon de adolescenti, ei devin idoli, si asta pentru o societate ca a noastra poate devenii o bomba cu ceas.

Capitalismul nu inseamna tara fara de sosele in care exista regi ai asfaltului , concluzia din pacate e evidenta, la noi absurdul si prostia au devenit normalitate.

Candva, odata cand exista folk

 O mica monstra de muzica....caci din pacate muzica a devenit aceea muza care in ziua de azi se preacurveste cel mai abitir. Supusa inculturii si lipsei de gust ea devine din ce in ce mai fada si aplecata spre comercial.