conexiuni - de ce un inconsecvent

Din ce in ce mai des ma privesc sub lupa si reies a fi un paradox: un inconsecvent idealist.
Imi place sa cred ca inteleptii se nasc sufocandu-se cu aer pe cand prostii se multumesc doar sa il respire. Realitatea pana la urma e amprenta in timp a unui prezent impregnant de majoritate cu valoare de adevar. Problema apare cand aceasta realitate este raportanta la  unitatiile de masura abosulte si neinfluentabile antropic si anume timp si spatiu. Ce se intampla cand analizam din acesta perspectiva realitatea. Constam ca valoarea ei este nula, un fapt matematic. Si atunci realitatea reprezentata ca teroare a majoritatii axate pe materialism este in fapt o realitate existenta in afara ei?
Caut pana ce? Poate ca doar incerc sa inteleg ceva mai mult sau poate ca ma lupt cu mori de vant. Stiu insa ca nu pot niciodata sa accept realitatea impusa cu pumnul de societatea in care traiesc. Eu nu cred in idei fixe caci nu sunt decat un inconsecvent ce pescuieste ganduri. Pana la urma daca dorintele noastre ar fi pesti am fugii spre barciile destinului sa ne aruncam navoadele in larg. Dar daca destinul nu e o mare ci un desert, daca tot ce suntem e doar praf ridicat de vant peste dune. Daca eu sunt decat o urma de pas in desert. Cred ca trebuie mai intai sa imi gasesc un drum fie spre miraj fie spre oaza. Prieten al meu vazut, daca toti orbii sunt orbi ce alte simturi ne lipsesc sa vedem daca nu sunt inconjuratii de o alta lume.

Cred ca o dorm acum, revin .

Pentru LIBERTATE. NU ACTA

SAY NO TO ACTA

Acesti retarzi numit generic guvernantii Romaniei au semnat ACTA.  Pericolul asupra conceptului libertate de expresie nu a fost niciodata mai mare INTERNETUL este libertatea de a exprimare ce nu trebuie niciodata cenzurata. 

 We are anonymous,
 We are legion,
 We do not forgive,
 We do not forget!


Rog toti cei care citesc acest post sa il transmita mai departe pe orice canal online ce le sta la dispozitie.

Sa tot inveti limbi !

Pentru ca trebuie sa stim cel putin o limba de circulatie internationala.

Ce ti-a picat la BAC ? Raspuns: Tot liceul

S-a demonstrant ceea ce era de demonstrat. Traiasca sistemul reformat de invatamant.
Conform ultimului BAC suntem pregatiti sa scoatem pe banda numai tampiti, dupa cum era si directiva de la Inalta Poarta.
Caragiale nu se intoarce in mormant, ci revine la originile ancestrale de ciobani ce-si dau cu barda-n cap, caci pana la urma suntem un popor de manelisti.
Pai de unde note peste 5 la limba si literatura romana cand nu se mai foloseste decat limbajul cifrat de mes
:-pb-)o:-):-&:-b, brb k nu dnd , lol cs, mj
Iar la mate, la dracu ca nu stim sa socotim decat in ,,ieuroiu'', si daca nu apare pe ,,goagle'' noi in plm de unde sa sutim.
Daca stau sa ma gandesc mai bine, la ce salariu are un profesor ce competente cenusii sa mai atraga invatamantul. Poate cele esuate si de nimeni intelese.
Pana la funeriu ne omora sub 50 %.

Ziua D

Învâţ foarte greu, ca nu există decât o doză minimă de bucurie. Restul zâmbetelor se fabrică. Urma de pas în care multe amintiri se învârt.
Nu e oare mai bine sa stau în lenea si mizantropia mea, departe, încercând sa devin agorafob.

Celor ce pasc fericiţi ceva de rumegat

Eram curios să ştiu care este semnificaţia zilei de Paşte. Dacă e să cred televizorul am cu siguranţă în faţă sărbătoarea gurmanzilor devoratori de miei.
O alta concluzie la fel de pertinentă e că se celebrează OUL, din punctul meu de vedere o discriminare la adresa găinilor de pretutindeni, în special ofensare curcilor ce tot populeză grădina mioritică.
După ce am înlăturat aceste presupuneri am ajuns în cele din urmă la vinovat: iepurele. Acest individ se pare că este cel celebrat astăzi după cum se poate vedea şi mai jos.

Mai sunt există evident şi alte posibilităţi, dar până acum nu am auzit nimic de Dumnezeu, deci exclud din start ideea că Paştele are o încărcătură spirituală.

Acest articol a fost inspirat de vizionarea fugitivă a programelor oferite de posturile autohtone de ştiri şi de atacul de pe Facebook unde mai toţi  zic ceva de Paşte, lumină, fericire şi alte dude.

Mai credem oare ?

Mă opresc o secundă ca să mă întreb dacă mai credem în ceva.
Poza de mai jos surprinde România reală, nu fandoseli deontologice.
Mai are rost? Mai merită? Suntem prinşi in ograda unor vise în care doar mai credem fără ca ele sa aibă consistenţă.

,, Ferice de tine, bătrâne căci nu ai aflat încă în pădurea ta, că Dumnezeu a murit,,
Până la urmă credinţa există  în oameni, întrebarea e : mai există oare oameni ?

Cândva au existat.

Are Cezar murături pentru salată

Ave Caesar morituri te salutant, în traducere liberă are Cezar murături pentru salată.
Nu am înţeles democraţia niciodată. Nu ne stă în caracter am putea conchide fără teama că am greşi prea mult. Aşa că la noi a lua atitudine atunci când ne îndreptăm spre tiranie este şi va rămâne un concept absurd. Purtăm în sânge nevoia de un Tătuc,  pentru noi comunismul a fost şi va rămâne o epocă de aur. 
Dăcă nu purtăm pe grumaz un papuc parcă nu suntem noi.
 '' Ieuropeni,, nu am fost şi nici nu prea avem şanse să devenim prea curând. Poţi să afirmi despre mirosul de balegă că este cea mai minunată esenţă cunoscută de om, dar tot rahat rămâne. Aşă că la noi democraţia s-a născut moartă, rezultatul unui incest între Traian si Decebal. 


Banc ajutător:
Ajuns în Iad un individ este repartizat la cazane. Sarcina lui să-i oprească pe cei ce încercau să scoată capul din cazan. După o lună petrecută în sectorul german al Iadul acesta cere să fie realocat. După două luni petrecuta în sectorul chinez al Iadului cere din nou să fie mutat. Este repartizat la cazanele românilor. Nu se mai aude nimic de el. Superiorii acestuia nedumeriţi îl convoacă la o sedinţă explicativă.
- La germani era groaznic când unul se ridica la suprafată se ridicau toţi , chinezii erau pur şi simplu prea mulţi si trebuia să muncesc fără oprire.
La Romăni însă este simplu. Pentru fiecare  român care încearcă să scoată capul la suprafaţă sunt doi care îl trag de picioare.

Ţara în care curva e mamă model

 Să presupunem că o domniţă se hotărăşte să işi caute bărbat. Dacă işi alege ca şi Fat Frumos un boşorog plin de bani si libidinos cum putem numi domniţa în cauză? Să îi spunem parvenită, materialistă ar fi prea elegant. Eu zic  să o denumim în buna tradiţie autohtonă: curvă.
Evident că pentru a mulge cât mai bine libidinosul cel mai indicat e să purcezi la treabă cu şoferul pentru a produce idiotului un plod. Şi după ce te-ai văzut cu sacii in căruţă pui de un divorţ !
Dar de aici până a posta în sfantă e drum lung. Nu însă şi la noi. Pentru că la noi maşina mediatică transformă curvele în mame evlavioase.Nu e de blamat curva, până la urmă ea îşi urmăreşte interesul. Dar cum pot eu să spun că avem presă când la noi presa nu ştie decât să imi pună pe tapet chiloţi.

Dispărut fără urmă

M-am întors din pribegia de o saptămână. Am sărbătorit un eveniment important: încă o demisie la activ în cariera mea de pierde- taie- frunză- vară.
Aşa că mă aplec puţin asupra conceptului de muncă la mioritici.
La noi pe aste meleaguri, din vremi ce sfidează timpul s-a păstrat conceptul de legare de glie, cu alte cuvinte robia. Singura măsură împotriva ei este bârfirea boierului, pe principiu ce lepădătură de om e, ce nas mare are, sau cum noaptea e la fel de înţeleaptă ca el. Evident că boierul a trecut şi el prin istorie şi a zis să se modernizeze atingând stadiul de fanariot.
Aşa că avem la Păturici ce ne lovesc cu muzica la maxim din trăsuri prea elegante pentru gropile patriei şi conturi grase ce se tot duc spre Fanar că de la noi de ce ar rămâne.
Şi cum să ne scuturam de jug când deja am ajuns la stadiul de animal de povară? Păi nu prea se poate, libertatea e mereu după un gard prea înalt, iar noi spirit de revolta nu am avut niciodată, tot ce ştim a realiza e surprins mai jos.

sursă imagine: http://iobagi.blogspot.com/2010/03/iobag-injurand.html

Când dreptul la moarte nu stârneşte revoltă

Când e cazul de revoltă ne agităm ca nişte curci bete prin poiată. Oamenii speciali care ne guvernează din VOINŢĂ POPULRĂ au zis ca avem un sistem medical prea performant asa că mai restructuram din spitalele. Şi cum la noi reformă e un fel de dudă pe care nimeni nu o pricepe pentru că nu are nici cap nici picioare, din nou am cam dat cu stangu-n drept.

Scârboasă la acesta decizie în primul rând e faptul că ea vine ca o poruncă de la Înalta Portă în acest caz FMI. Adică un domn (jeffrey franks este cel care a băgat Argentina în faliment) nevotat de nimeni zice la poporul român: muriţi la porţile spitalelor închise !

Iar poporul în dorinţa lui sinceră de a fi cel mai penibilă şi supusă naţie din istorie tace şi înghite ca cea mai abjectă curvă de la colţ de stradă.

Decizia în sine mai are o doză de prostituţie strecurată între rânduri: închidem spitalele după culoare politică a zonei. Adică dacă ai ghinionul să fi dintr-o zonă colorată altfel decăt portocaliu, nasol amice!

Că există pe aceste plaiuri mioritice multe spitale care sunt un focar de infecţie nu pot nega. Că ele trebuiau închise e un aspect discutabil, dar în nici un caz nu închidem ceva fără sa avem soluţii de rezervă. Să transporţi un bolnav la sute de Km înseamnă să îi reduci şansele la viaţă. Şi parcă există o cărţulie numita Constituţie în care dreptul la viaţă (şi aşa mizeră) e garantat.

Cu stangu-n dreptu

Despre fotbal numai de bine. Dar cum spiritele se inflameaza cand vorbim despre fotbal o sa incerc sa ma abtin in a fi rautacios.

Avem o nationala demna de comedia de trei parale. Strategia de joc este TURCA, toate mingile trec obligatoriu pe la coordonatorul de joc care este evident la noi: portarul. Atacule este briliant doar daca se joaca pe linie. Apararea este pe stilul bine cunoscut Giolgau, adica daca trece mingea omul nu mai are voie.

Avem atat de multe victorii incat o tinem din betie in betie.

Liderii de sus de la federatie sunt mai eterni decat dictatorii din tarile comuniste si selectia se face pe baza de favoritisme, ca de suntem in Romania.

Avem in grupa de calificare mai multe puncte decat Luxemburg, care are atatia fotbalisti inregistrati cati oameni inteligenti avem noi la guvernare.

Deci in concluzie recomand abstinenta in cazul meciurilor nationalei pentru cardiaci in rest doritorii de comendii ieftine sunt invitati sa urmareasca un spectacol pe cinste.

Specia nou descoperita: Doctor hologus neuronus in cauza

De la Adam incoace ne cam straduim sa devenim academicieni. Cu trecerea timpului am inventat roata dupa care am facut o lunga pauza. Neuronul fortat de incordarea acelei idei era pe punctul de a plesni. Acum ne multumim cu aparente. E mai simplu asa decat orice constructie care necesita efort intelectual.

Mai nou a aparut pe scara evolutiei o noua specia derivata din manelarus erectus: doctor hologus neuronus in cauza. Acest specia se caractarizaza prin diploma obtinuta din principiu de la celebra universitate de renume mondial, cea mai renumita si de prestigiu.

Si suna atat de frumos cand ne recomanda: Doctor .......

Avem atatia doctori ca ma apuca boala numai cand ma gandesc.

Doctori in toale, in chiloti, doctori in muzica de duzina, doctori in economia pe minus, doctori in drept in gard, etc.

Ma manderesc mult cu poporul mioritc e si normal la cate capete luminitate ma inconjoara ma simt atat de iluminat de intelepciunea lor incat descopar mereu noi sensuri ale vietii.

Din pacate acesta specie doctor hologul neuronus are un deficient major: nu are coloana vertebrala, din nefericire intra la categoria nevertebrate, sau daca as fi rautacios cred ca as gasi loc si la fungii pentru incadrarea lor biologica.

In asteparea unui rasarit mai luminos salut totusi acesta noua derivata a prostie romanesti.

Cata sanatate atata minte lipsa

De cand cu isteria cauzata de evenimentele din Japonia, ne-a apucat brusc o grija de planeta.
Ca sa fiu sincer pe noi ne ingrijoreza doar dezastrele serioase cu tente dramatice (vezi cifrele de rating produse de stirile de la ora 5). Asa ca faptul ca se taie din padurile tarisoarei saptamanal milioane de copaci evident ca nu alameaza pe nimeni. Daca am vandut tot ce se putea vinde si decat padurea ne-a mai ramas cum sa ne permitem luxul sa nu o vindem si pe ea.
Am atasat la cest post si un un scurt documentar despre cat de sanatosa e lumea in care ne deplasam. Oricum lucrurile de acest tip nu prea ne intereseaza. Suntem animalele cu mentalitatea cea mai distructiva: ,,Après moi, le déluge'' sau pentru cei ce nu inteleg limba lui Voiltaire : Dupa mine, guvernarea Boc !

Din categoria injuraturi de neiutat

In nemernicia mea, s-a intamplat ca astazi sa fim martor la o intamplare semnificativa pentru mentalitatea perfect balcanica in care ne balacim. O domnisoara, din multe puncte de vedere destul de obosit dimineatza in jurul orei 7 s-a hotarat sa traverseze, evident neregulamentar strada. Un sofer evident aflat in trafic a trebuit sa opresca masina brusc, pentru a nu rani animalul ce nu s-a asigurat. Pana acum nimic anormal.
Replica soferului la acesta actiune demna de un kamikaze mi-a produs insa un zambet larg:
Pentru tine fa, trebuie sa faca astia prelungire la centura!

Iarta-i Iancule ca nu stiu ce fac

Incep cu niste lamuriri.

Nu sunt xenofob, ba din contra detest sincer orice persona care prezinta astfel de porniri extrem de inguste care se pot incadra din punctul meu de vedere in categoria sunt atat de prost incat balele cand imi curg din gura formeaza un lac.

Saptamana trecuta se pare ca un roman de nationalitate maghiara a decis sa spanzure in cadrul unei manifestari publice manechinul unui simbol national AVRAM IANCU.

Gestul intra in categoria libertatii de exprimare. Daca dorim sa ne definim ca o societate in care libertatea exista trebuie sa intelegem ca nu trebuie neaparat sa aprobam o pozitie ci sa respectam dreptul personei de a se manifesta liber. Daca persona in cauza in actiunea ei incalca legile statului atunci autoritatile sunt cele care trebuie sa actioneze in conformitate cu spiritul legii.

Nu pot sa fiu niciodata in asentiment cu gestul acestui animal(aici e vorba de libertatea mea de expresie).

Ceea ce este revoltator este faptul ca bovina in cauza este un angajat al STATULUI ROMAN. El nu e un particular dezaxat , ci un reprezentat al Directiei Finantelor Publice ROMANE.

Deci automat acest nevertebrat trebuia demis sau macar suspendat. Faptul ca paramecii de la putere tolereaza un asemea comportament, faptul ca nu actioneaza la gestul unui angajat al poporului intrece orice scenariu fantastic.

In fapt singuri care au luat masuri concrete au fost hackerii autohtonii care au decis sa sparga blogul inlocuid posturile din interior cu un mesaj nationalist.

Atat. 

Deci, eu unde traiesc caci asta nu e tara cel mult un trib de babuini.

Treceti batalione romane.... marea inot

Din nou am plecat la razboi. Din principiu un conflict armant e dovada ca lumea nu a avansat de loc in ultimele milenii. E adevarat nu ne mai spargem capetele cu bate dar nici nu prea suntem capabili sa convietuim pasnic si sincer nu prea cred ca vom putea vreodata.

Vestea cu adevarat socanta nu e faptul ca ne-am alaturat din pozitia de sluga unui razboi, cu asta ne-am cam obisnuit, pe mine ma impresioneaza faptul ca trimitem flota marina in Mediterana. Bine exagerez trimitem o nava, dar faptul ca mai avem o nava jur ca este o surpriza.

Si din nou nu vorbim de o nava moderna ci de o galata de suruburi achizitionata in regim SH de la Marea Britanie , dar nu conteaza nici asta , noi avem flota.

Nu inteleg de ce nu suntem mai proactivi in domeniul militar. Mult mai bine trimiteam niste economisti de la finante, niste specialisti de la agricultura, niste legisti, si in cel mult 3 luni Libia era in colap, iar stimatul dictator Gaddafi jelea de mama focului puterea pierduta. Nici 3 luni nu cred ca ne trebuia sa punem de o clica care sa jupoaie de putere teribila amentiare libiana.

Avem ca si tara atat de mult potential distructiv care din pacate nu e exploatat la maxim. Pacat

Sa punem suruburi la centrala.

De cand cu evenimentele din Japonia, pe meleagurile mirotice, s-a pus in discutie siguranta natiunii in caz de potop. Cu stupoare a existat constatarea ca elementele de siguranta de la centrala de la Cernavoda sunt furnizate de o firma de apartament care distribuie fonduri la partidele politice cu drag si spor.

Acum sa afirm ca democratia romana nu a fost in stare nici macar sa dea cu var sudoarea comunista exista posibilitatea sa fiu injurat. Dar nu ma refer la doctrine aici, ci pur si simplu la viteza de melc in care ne dezvoltam ca infrastructura. Daca Libia se incordeaza putin, dupa terminarea actualului conflict in cel putin doi ani are toate sansele sa ne depaseasca. Sa ne amintim cum radeam de castravetii de peste Dunare si acum bulgarii se descurca mult mai bine decat noi.

Si nu e clasa politica singura vinovata ci mentalitatea noastra orientata ca viziunea peste gard la capra vecinului cand la noi in ograda pute a muntii de mizerie.

A V-a

Am avut ocazia sa particip la un spectacol al filarmonicii din Ploiesti. Piesa centrala in jurul careia s-a axat programul a fost simfonia a V in do minor, opus 67 compusa de Ludwig van Beethoven.
Acum ca am depasit momentul de aroganta personala bazat pe principiul ce cult sunt eu ( evident doar o iluzie, am participat pentru ca am auzit ca se va da o bere gratis dupa spectacol, si oricum am dormit tot timpul pentru ca nu intelegeam nimic) am si eu o nelamurire existentiala legata de eveniment in sine.
Dupa cum era de asteptat sala era pe jumatate goala, sau cel putin asa sustine pesimistul din mine. Ca publicul a aplaudat aiurea in timpul spectacolului intrerupand simfonia, sa zicem ca era de entuziasm nu de necunostere, ca mai toti eram imbracati in blugi la deschidere de stagiune, pana la urma cine sunt eu sa judec moda, dar exista un aspect care imi depaseste posibilitea si asa limitata de intelegere. De ce jumatate din spectatori au plecat la jumatatea spectacolului asta chiar nu pot intelege sub nici o forma.
Pot sa accept multe manifestari de proasta crestere, pana la urma in nici un caz eu nu sunt un etalon ca sa stramb din nas justificat, dar sa parasesti sala de spectacol in grup organizat imi pare o dovada de NESIMTIRE.
Si din nou stau si ma intreb cum de sunt atat de prost incat de fiecare data ma mir la comportamentul celor din jur, se pare ca abilitatea mea de a ma adapta la mediul din jur este extrem de atrofiata.

Romeo Montague si Julieta Capulet varinta de 3 paralele

La inceput a fost Cuvantul. Imediat dupa au aparut Monica si Iri.

Ce conteza ca situatia in Liban risca sa inflameze politica mondiala, ce importanta au masurile economice, , libertatile incalcate zilnic pe mapamond, foametea, incalzirea globala.

Fapte marunte. Noi care prin definitie suntem un popor de ganditori profunzi nu ne incurcam cu maruntisuri vremelnice. Perspectiva noastra de analiza a rezolvat deja toate aceste dileme ale umanitatii dar in egoismul nostru preferam sa lasam lumea sa fiarba.

Ca un popor framantat de intrebari metafizice, (vorbesc despre romani evident) nu putem sa nu fim prinsi in cea mai crunta dilema de la Bing Bang incoace: Ce se intampla cu Moni si Iri ?

Evident soarta universului sta in raspunsul la acesta dilema. Sunt aici forte ce lucreza si pe care numai un ochi antrenat inca de la Creatie ( Creatie cunoscuta printre neofiti sub titulatura Elodia) le poate percepe. Sa fie din nou o flacara violet ce ameninta sa inghita lumea. Sa fie oare acesta inceputul sfarsitului prezis de maiasi.

Daca a fost un moment in istoria umanitatii cand timpul trebuia sa stea in loc cu siguranta acesta este.

Tensiunea sincer ma ucide. Nu pot dormi nu pot manca nu pot decat sa astept deznodamantul.

Pacat de plaiul mioritc atat de populat de neanderthalieni pe care nimeni nu i-a anuntat ca sunt doar biete fosile.